Aci sosi pe vremuri

„Aci sosi pe vremuri” de Ion Pillat
E un text poetic tradiționalist, de fapt.
Apare în volumul „Pe Argeș în sus”
În o mie nouă sute douăştrei (1923) și-n plus
Aparține genului liric, ca specie-i elegie.
Dacă-l citești te lasă fără energie,
Că e plictisitor și-ți dă o stare de lene,
Dar e-un elogiu adus pământului spiritualizat în vreme
Și timpului materializat în amintiri.
Lirismul lui Pillat e duios și subtil.
Tema e timpul în ideea c-acționează malefic
Asupra omului din punct de vedere genetic,
Dar nu și-asupra spiritului! Și voi cita:
„Căci trupul tău te uită, dar tu nu-l poți uita”.
Motiv poetic: fugit irreparabile tempus;
Run, Forrest, run! Timpu’ fuge, vezi tu…

În compoziție și în limbajul poetic apare
Paralela între cele două planuri temporale.
Paradigma trecutului are ca element livresc
Opera „Sburătorul” de Heliade-Rădulescu
Și poezia „Le lac” de Lamartine,
Dar avem și elemente umane, cum ar fi:
(Cacofonie) bunica Calyopi,
Bunic, haiduc, ochi de peluzea și poteri.
Elemente inanimate, gen casa sau berlina,
Câmpia ca un lac, clopotul, hornul, crinolina.
Trecutul stă sub semnul romantismului, știi că
Dimensiunea sa e legendară, basmică.

Ca prozodie, rimele-s împerecheate,
Iar măsura versurilor de 13-14 silabe.
Ritmul e iambic, asta e clar,
Și avem un vers independent în final.

Paradigma prezentului are ca element livresc
Opera „Poeme” de Francis Jammes, și-n rest
Mai e și „Balada lunei” de Horia Furtună,
Ca și cum era vijelie sub clar de lună.
Ca elemente umane avem, practic,
Ochiul de ametist și poetul romantic,
Plus elemente inanimate și gata schema.
Astea sunt: trăsura, câmpul, lacul și trena.
Prezentul este o oglindă a trecutului
Cu mici schimbări de detalii. La rândul lui
Evocă transformarea temporală în exterior,
Se sugerează repetabilitatea experiențelor.
Se repetă verbul „ședeau” – persoan-a treia plural,
Și verbul „ședeam” la persoana-ntâi plural.
Sunetul de clopot unește două clipe identice.
Timpu-afectează doar trupu’, sufletu’ păstrează experiențele.